Vorbim în acest caz de pedagogia Montessori. Iată o parte din cele mai importante principii care se află la baza acestei pedagogii:

1.Experienţă activă în mediu (a învăţa un lucru necesită practică);

2.Adultul este model pentru copil;

3.Mediu sigur;

4.Mediul este bogat în experienţe senzoriale;

5.Materialele cu care lucrează copiii sunt potrivite nivelului lor de dezvolatre;

6.Mediu sigur din punct de vedere psihic;

7.Ordine;

Acestea sunt pe scurt câteva din aspectele caracteristice unui mediu Montessori. Mai exact, într-un astfel de mediu, copilul este independent, alege singur activităţile şi lucrează fără să fie întrerupt de adult. Atunci când un copil lucrează el înţelege că poate (eu pot) şi astfel vorbim de o stimă de sine crescută, independenţă, autonomie.

Copilul are capacităţi extraordinare şi se poate dezvolta frumos într-un mediu prietenos, care nu îi pune piedici.

Copilul se naste cu aproximativ 90 de miliarde de neuroni care fac conexiunile necesare. Tot ceea ce punem în mediul copilului va fi absorbit de acesta. Poate că diferenţa fundamentală între educaţia Montessori şi alte tipuri de educaţie este chiar acest concept de mediu pregătit. Modul în care este ordonat mediul ajută copilul să se dezvolte şi să îşi atingă potenţialul maxim.

În sistemul tradiţional, accentul cade pe adult, în timp ce în Montessori copilul este cel mai important element din clasă. Adultul are mai de grabă rolul de observator, este cel care facilitează legătura dintre copil şi mediul său.

”Ca educator Montessori, pot să spun că văd în fiecare zi copiii cu un potenţial extraordinar învăţând şi dezvoltându-se în ritmul lor. Este foarte important să înţelegem că nu noi îi învâtâm pe copiii, ei învaţă din experienţele pe care le au în mediul în care se află. Responsabilitatea noastră este aceea de a avea grija ce fel de mediu pregătim pentru copii”, susţine Gabriela Hranovschi, educator montessori, 0-3 ani.