Sânii sunt alcătuiţi din ţesut conjunctiv fibros, din ţesut adipos, nervi, vase de sânge, ganglioni, glande producătoare de lapte şi ductul lactifer, prin care circulă laptele mamar. Pe măsură ce o femeie înaintează în vârstă, ţesuturile şi structura acestora se modifică, din cauza schimbărilor hormonale care au loc în mod natural. Ca urmare a acestor modificări creşte şi riscul de dezvoltare a unor noduli sau a unor fibroadenoame mamare.

Nodulul mamar reprezintă o masă de ţesut din interiorul sânului, care se formează prin înmulţirea necontrolată a celulelor mamare. Poate să semnaleze o formaţiune benignă (necanceroasă) sau malignă (canceroasă). De cele mai multe ori, însă, nodulii sunt inofensivi. Un astfel de nodul poate apărea la orice vârstă – inclusiv la bărbaţi – iar odată identificat, trebuie investigat. Ca structură, nodulul poate fi dur sau moale la atingere. De obicei, cei canceroşi au o consistenţă tare şi sunt imobili. Printre cauzele care duc la formarea nodulilor mamari se numără dezechilibrele hormonale, infecţiile, traumatismele, tumorile benigne şi cele maligne.

Mastoza fibrochistică, o afecţiune frecventă

Există mai multe tipuri de noduli mamari benigni, cea mai frecventă afecţiune a sânului fiind mastoza fibrochistică. Este întâlnită la aproape 50% din femeile cu vârste cuprinse între 20 şi 40 de ani. Sânii femeilor cu mastoză fibrochistică au o consistenţă crescută, fiind mai denşi, iar din cauza asta dureroşi. Printre simptomele mastozei fibrochistice este durerea accentuată în perioada premenstruală, care se reduce după menstruaţie. Trebuie să ştii, însă, ca mastoza nu se vede la radiografie şi ecografie.

Chistul mamar, nodul plin cu lichid

Chistul mamar este un nodul benign plin cu lichid. Are forma unui săculeţ şi este format din două straturi de celule. Cele dureroase şi de dimensiuni mari pot fi aspirate cu un ac fin, însă există posibilitatea ca acestea să se refacă după un timp. Chisturile mamare apar, de obicei, la femeile cu vârste cuprinse între 35 şi 50 de ani. Dacă un chist este dureros, medicul poate decide îndepărtarea chirurgicală a acestuia.

Un fibroadenom poate ajunge la 3 cm

Tumoră benignă, fibroadenomul este determinat de un nivel crescut de estrogeni din organism şi poate ajunge la dimensiuni cuprinse între 1- 3 cm. Fibroadenomul are o textură netedă, este bine delimitat şi poate provoca un uşor disconfort. Întâlnit la femeile tinere, sub 30 de ani, afecţiunea se poate manifesta şi la femeile aflate la menopauză. Este necesar ca fibroadenomul să fie extirpat, dacă îşi schimbă forma şi dimensiunile.

Metode de investigare:

•Ecografia mamară – este nedureroasă şi neiradiantă. Este recomandată pentru depistarea nodulilor de sân la femeile cu vârste până la 40 ani.

•Mamografia – după vârsta de 40 de ani, aceasta reprezintă, împreună cu ecografia mamară, metoda de control pentru depistarea precoce a cancerului mamar.

•Sonoelastografia mamară – este o tehnică ceva mai nouă ce măsoară elasticitatea ţesutului mamar şi se poate face în completarea ecografiei.

•Rezonanţa magnetică (RMN-ul) – se face doar la indicaţia specialistului. Această investigaţie foloseşte un câmp magnetic pentru a oferi imagini detaliate ale sânilor.

Autoexaminarea sânului

Palparea sânului se face prin diverse tehnici, însă cea mai utilizată este cea circulară. Cu trei degete întinse, porneşte circular, din partea de sus a sânului, sub claviculă, în sensul acelor de ceasornic, până ce înconjori complet sânul. Pentru a identifica şi structurile cele mai profunde, începe următorul cerc cu 2 cm mai jos, cu presiune mai mare, formând alt cerc complet.

Sfatul specialistului:

Dr. Cristian Gabriel Viişoreanu, medic specialist chirurgie generală, competenţă în chirurgie oncologică şi ecografie intervenţională, Institutul Sânului, Monza

Primul lucru pe care trebuie să îl facă o femeie după ce descoperă prin autopalpare că există un nodul este să se programeze imediat la o consultaţie de specialitate şi apoi să efectueze o ecografie sau o mamografie, în funcţie de vârsta avută. Examenul clinic se face, de obicei, după încheierea ciclului menstrual, deoarece sânii sunt mai puţin tensionaţi şi mai puţin denşi. Recomandăm tuturor femeilor să meargă la un consult de rutină al sânilor după ce împlinesc 30 de ani. Însă cancerul mamar poate să apară şi la 20 de ani, deşi este foarte rar întâlnit, nefiind o regulă ca boala să apară numai după 40-50 de ani. De regulă, aici intervin mai mulţi factori care cresc riscul de dezvoltare a bolii. În prezent, în România, cancerul mamar este tratat conform protocoalelor internaţionale. Însă atât tratamentul chirurgical, oncologic, cât şi radioterapia sunt terapii personalizate, adică sunt adaptate în funcţie de stadiul bolii şi de caracteristicile tumorii.

Sursă imagine: aif.ru