Despre incompatibilitatea de Rh între parteneri atunci când sarcina este confirmata, despre riscuri şi complicaţii am stat de vorbă cu dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrica-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate.

Cele mai multe dintre femei nu îşi fac acest test simplu de sânge de aflare a Rh-ului decât atunci când se confirmă existenţa sarcinii. Mai mult decât atât, şi partenerul trebuie să îşi facă acest test. Acest factor se referă la prezenţa unei proteine specifice pe suprafaţa globulelor roşii. Existenţa acestei proteine determină Rh-ul pozitiv, iar absenţa ei implică Rh-ul negativ. Aflarea acestui factor capătă importanţă doar în cazul în care vorbim despre o sarcină sau atunci când este necesară o transfuzie de sânge, ne-a spus dr. Vythoulkas.

În funcţie de Rh şi sarcină, sunt posibile următoarele situaţii:

a. mamă cu Rh pozitiv, tată cu Rh pozitiv → copil cu Rh pozitiv sau negativ;

b. mamă cu Rh negativ, tată cu Rh negativ → copil cu Rh negativ;

c. mamă cu Rh pozitiv, tată cu Rh negativ → copil cu Rh pozitiv sau negativ;

d. mamă cu Rh negativ, tată cu Rh pozitiv → copil cu Rh pozitiv.

Dintre cele patru situaţii posibile, cea care necesită o atenţie deosebită este aceea în care mama are Rh negativ, iar bebeluşul are 50% şanse sa aibă Rh-ul pozitiv, moştenit de la tată. În această situaţie, sistemul imunitar al mamei va produce anticorpi anti-Rh. La o primă sarcină, aceşti anticorpi nu reprezintă un risc.

Lucrurile se schimbă însă la o sarcină următoare când, dacă fătul moşteneşte Rh-ul tatălui şi acesta este pozitiv, anticorpii anti-Rh deja existenţi în organismul mamei vor traversa placenta şi vor ataca globulele roşii ale copilului, principalele riscuri fiind boala hemolitică, anemia fetale, insuficienţa cardiacă congestivă sau moartea fetală, a adăugat dr. Vythoulkas.

Pentru a preveni dezvoltarea anticorpilor anti-Rh, în primul trimestru de sarcină şi apoi în săptămâna 28, viitoarea mamă cu Rh negativ va face un test de screening pentru anticorpi anti-Rh. Dacă aceştia nu s-au produs, i se va recomanda un tratament injectabil cu imunoglobuline Rh, prevenind formarea de anticorpi.

Imediat după naştere, când va fi determinat si Rh-ul bebeluşului, dacă acesta are acelaşi Rh cu al mamei, negativ, pacienta nu va avea nevoie de tratament suplimentar. Dacă bebeluşul are Rh pozitiv, în maximum 72 de ore de la naştere, mamei i se va administra o altă doză de imunoglobuline Rh. Totodată, de fiecare dată când sângele femeii cu Rh negativ va intra în contact cu sânge cu Rh pozitiv (sarcină ectopică, amniocenteză, biopsie de vilozităţi coriale, avort etc), aceasta va avea nevoie de tratament cu imunoglobuline, a mai adăugat dr. Vythoulkas.

Dr Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică- ginecologie, specializare în Infertilitate