Infecţii vaginale - Candida – ciuperca „vinovată“

La originea micozelor vaginale stă ciuperca numită Candida albicans. Este capabilă să infecteze orice parte a organismului –  gura,faringele,esofagul,pielea,intestinul –,dar cel mai adesea vaginul.

În majoritatea timpului,ciuperca nu provoacă neplăceri. Totuşi,din cele 25% de femei purtătoare ale Candida,trei sferturi fac cel puţin un episod de micoză vaginală pe parcursul vieţii.  

Cum se ia candida

În cazul unei treimi dintre femei,contaminarea este externă,prin contact sexual sau cu un obiect infectat. Dar,pentru celelalte două treimi,contaminarea e spontană,fiind rezultatul modificării unui echilibru natural. Compoziţia microbiană a mediului vaginal este rezultatul unei interacţiuni complexe între bacterii,ciuperci şi alte organisme în mod normal inofensive. Când echilibrul se strică,una din componentele enumerate mai sus se multiplică în mod necontrolat,dând naştere unei infecţii.

Simptome neplăcute şi factori agravanţi în infecţii vaginale

O serie de factori cresc riscul apariţiei micozelor:sarcina,obezitatea,diabetul,bolile endocrine,aciditatea vaginală,tratamentul cu antibiotice,afecţiuni ale intestinului,sistem imunitar slăbit,dar şi folosirea săpunurilor acide pentru igiena intimă,transpiraţia pe perioade îndelungate şamd.

Simptomele acestor infecţii vaginale – care apar,de obicei,în săptămâna premergătoare menstrei – nu lasă loc de dubiu:mâncărimi vaginale intense,leucoree (scurgeri albe,brânzoase),roşeaţă şi umflături în zona vulvară,dureri la urinare sau la contactul sexual.

Uneori, aceste infecţii vaginale ocazionale dispar singure,fără tratament,la începerea menstruaţiei,când pH-ul vaginal creşte,creându-se un mediu defavorabil dezvoltării ciupercilor. Problema o constituie infecţiile recurente – cele care se repetă periodic –,care sunt mai greu de tratat,putând fi asociate cu alte afecţiuni ascunse.

Infecţii vaginale - Tratamente şi recidive

Micozele se pot trata în două moduri:

1 Tratamentul sistemic al acestor infecţii vaginale presupune administrarea,pe cale orală,a unor medicamente antifungice care,trecând în fluxul sangvin,ajung la mucoasele infectate şi distrug ciupercile.
2 Tratamentul local constă în ovule ce trebuie introduse în vagin. Tot doctorul va prescrie un unguent de aplicat extern. Din nefericire,în cazul infecţiilor recurente,tratamentele rezolvă problema punctual,fără să poată preveni recidiva.

Atenţie! Trebuie să te programezi de urgenţă la medic dacă ai dureri în partea inferioară a abdomenului şi febră de peste 38,5º C,asociate cu leucoree,sau dacă prezinţi simptomele specifice unor infecţii vaginale şi eşti însărcinată.

După tratamentul pentru infecţii vaginale:

• Foloseşte lenjerie intimă din bumbac,care se poate spăla la 60º C;
• Renunţă la spălături vaginale,băi dezinfectante,duşuri vaginale,săpunuri parfumate,spray-uri intime;
• După o baie în piscină,fă imediat duş şi schimbă-ţi costumul de baie umed cu unul uscat;
• Foloseşte creme lubrifiante pentru a preveni leziunile mecanice din timpul raporturilor sexuale;
• Evită excesul de dulciuri,care „hrănesc” ciupercile dăunătoare.

Pentru a evita recidivele acestor infecţii vaginale, partenerul tău trebuie să urmeze şi el un tratament specific,mai ales dacă prezintă simptome de micoză în zona genitală.