Ne grăbim întotdeauna să dăm vina pe alţii pentru ceea ce simţim noi înşine. Spunem că ceilalţi ne fac să ne simţim într-un fel. Ştii ceva? Nu-i aşa. Lucrurile stau exact invers! Dacă ne supărăm este pentru că noi ne dăm voie să ne supărăm. Cu variantele să ne enervăm, să ne dăm cu capul de pereţi, bla bla.

Nu ne fac rău evenimentele vieţii noastre. Dacă ne fac ceva evenimentele vieţii noastre este că ne cresc. Percepţia noastră despre ele ne face rău. Un eveniment de nedorit e privit, în 99,99% dintre cazuri cu sentimentul unei tragedii personale. Foarte puţinor oameni le trece prin cap să profite de pe urma unui eveniment de nedorit, trist, chiar dramatic.

Te superi pentru că-ţi dai voie să te superi. Supărarea e o decizie din momentul de coordonate t0x0. Tu alegi, nimeni nu te supără. Aşa cum tu nu-i controlezi pe alţii, nici alţii n-ar trebui să te controleze pe tine, dar se pare c-o fac, de vreme ce te superi şi dai vina pe ei.

Dacă ai senzaţia că nu te simţi bine în compania lui X sau a lui Y, adică dacă literalmente ai reacţii fiziologice (ţi-e greaţă, ţi se face brusc somn – e o reacţie a creierului de tip „luptă sau fugi“ – dacă te doare stomacul sau dacă pur şi simplu te simţi stoarsă de energie) cel mai probabil este că ai de-a face cu oameni toxici. Cel mai bun lucru pe care-l poţi face în situaţiile astea este să-i eviţi.

Există două feluri de oameni:

Oameni cu valori şi oameni fără valori. Oamenii cu valori sunt mai puţin de 1% din toată populaţia omenirii!!! Cei mai mulţi n-au conştiinţă, n-au valori, n-au nimic sfânt. Asta se vede în cum se poartă cu ceilalţi, cum se poartă cu ei înşişi, în discernământ.

Cum îţi dai seama că de-a face cu un om fără valori?

Păi urmârindu-i comportamentul pe termen lung. De obicei, cei fără valori se schimbă într-o secundă, pentru că nu pot să simuleze la nesârşit lipsa de conştiinţă. Această schimbare a comportamentului, ea singură, în sine, trebuie să-ţi fie suficientă ca să-ţi dai seama cu cine ai de-a face.

Pasul doi – evită! Dacă stai mult în compania unor oameni toxici, tu însăţi poţi deveni unul dintre ei. Vei sfârşi prin a deveni la fel de bârfitoare, manipulatoare, mincinoasă ca ei. Pentru că asta o să-ţi dea un sentiment de putere, iar mintea e foarte uşor de păcălit, iar sentimentul puterii, indiferent de cum este însuşit, e narcotic.

Fii foarte parcimonioasă cu timpul tău!

Trebuie să fii foarte-foarte zgârcită cu timpul tău! Îngustează-ţi mult lista de prieteni şi nu mai lăsa pe absolut nimeni să-ţi fure nici măcar o jumătate de oră. Bineînţeles, în afară de cei cu care ai aceleaşi valori! Ceilalţi pur şi simplu nu contează pentru tine, pentru că nu te cresc!

Dacă ai un job care-ţi place şi câţiva oameni pe care-i iubeşti se cheamă că nici măcar nu mai ai timp prea mult de petrecut cu alţii! Preţuieşte ce ai şi pe cine ai. Ba filtrează-ţi foarte bine prietenii!
Nimic nu-ţi dă o satisfacţie mai mare decât prietenii adevăraţi şi cariera.

Creează-ţi un set de valori şi respectă-le la virgulă!

Nimic nu te întregeşte ca persoană, ca fiinţă unică decât propriul set de valori şi principii. Ele îţi creează personalitatea şi cu ele te duci pe lumea ailaltă. Tu eşti singura persoană pe care o vezi în oglindă în fiecare dimineaţă. Încearcă să te placi! Nu te dispreţui! Asta nu înseamnă să fii orgolioasă şi mândră aiurea-n tramvai, ci să te evaluezi corect, la rece, cum s-ar spune.

Îmbunătăţeşte-te!

Ai nevoie de promisiuni faţă de tine însăţi! Nimeni nu e perfect! Nu contează dacă ajungem la destinaţia pe care ne-o propunem. Doar ştii vorba aia! Nu contează destinaţia, conteză călătoria! Adică ce poţi să faci pentru tine pe drumul către tine însăţi.

Sursă foto: www.talentsmart.com