Generaţia „cu cheia la gât“ avea câteva jocuri nelipsite din orice adunare de copii:de-a v-aţi ascunselea,prinselea sau elasticul. Cu siguranţă că fiecare dintre noi mai poate enumera cel puţin încă cinci jocuri care ne făceau să uităm de foame şi de somn în zilele lungi de vară. Fă-ţi  şi tu copilul să descopere frumuseţea jocurilor care-deşi presupun şi genunchi juliţi,şi haine rupte- îl vor face să uite de calculator şi de televizor o bună bucată de zi.

Hoţii şi vardiştii

Ce forfotă era în cartier,de fiecare dată când se stabileau taberele! Unii făceau parte din cea a hoţilor şi se ascundeau pe străzile dintre blocuri,iar alţii din cea a vardiştilor,datori să îi prindă pe răufăcători. Atât. Fără violenţă,fără pistoale sau bătăi,doar cu nişte bucăţi de cretă drept arsenal. Pur şi simplu,unii fugeau,nu înainte de a lăsa indicii desenate pe asfalt,iar alţii făceau munca de detectiv,în încercarea de a-i găsi.

 „Împărate-luminate,cât e ceasul în cetate?“

Câtă răbdare în numărarea paşilor,câtă distracţie şi câte lacrimi vărsate atunci când „împăratul“ favoriza un copil care primea cele mai uşoare pedepse,în timp ce restul numărau de zor „paşii de furnică“...  Acest joc are un farmec aparte:copiii aleg un împărat,apoi se depărtează de acesta,dar stau cu toţi la aceeaşi distanţă. Fiecare întreabă,când îi vine rândul:„Îmăpărate,luminate,cât e ceasul în cetate?“,iar împăratul îi spune fiecăruia câţi paşi să facă. Există mai multe tipuri de paşi:de furnică (un picior în faţa celuilalt),de uriaş (un pas cât se poate de mare),de pitic (un pas stând pe ciuci),de mămăligă (copilul sare învârtindu-se),de peşte (o săritură în faţă),înapoi. Câştigă cine ajunge primul la împărat-şi îi ia locul.

Telefonul fără fir

Vrei să îţi aduci aminte cum un „elicopter“ se putea transforma în „parter“? Pune laolaltă câţiva copii cu chef de joacă şi învaţă-i „telefonul fără fir“. Se vor auzi curând hohote de râs.

Ţomanap

Pentru zilele în care vremea nu ţine cu cei mici,Ţomanap este jocul care îi va captiva. E nevoie de coli,creioane,puţină cultură generală şi o minte ageră. Pe o foaie de hârtie,fiecare face un tabel,pe coloane,fiecare coloană cuprinzând o literă din Ţomanap:Ţări,Oraşe,Munţi,Ape,Nume,Animale,Plante. Cineva e desemnat să spună alfabetul în gând,apoi i se spune stop. Copilul rosteşte cu glas tare litera la care s-a oprit înşiruirea. Ceilalţi copii trebuie să completeze repede,în tabel,nume de ţări,oraşe şi munţi care încep cu litera respectivă. Cine termină primul strigă „stop joc“. Se face apoi punctajul:rubrica goală e 0 puncte,rubrica completată este 5 puncte (dacă cel puţin doi jucători au ales aceeaşi denumire) sau 10 puncte (pentru cei ce au scris un nume care nu se repetă la ceilalţi). Dacă un singur jucător a completat o rubtică şi restul nu a scris nimic,el are 20 de puncte. Câştigă,evident,cel cu punctajul cel mai mare.

„Flori,fete sau băieţi“

Cu câtă nerăbdare erau aşteptate sosirea verii şi vizitele la bunici! Atunci se strângeau cete de copii care,aşezaţi pe bordurile străzilor înguste şi pustii,pierdeau noţiunea timpului jucând „flori,fete sau băieţi“,un joc de socializare,fără câştigător. Din când în când,câte unul dintre ei mai dădea o fugă în casă,de unde se întorcea cu o chifteluţă în mână şi o mânca pe fugă,de teamă să nu piardă distracţia. Jocul este simplu:se aleg doi jucători care se retrag şi aleg o cifră de la 0 la 10. Când se întorc în grup,ceilalţi trebuie să ghicească cifra. Cel care nimereşte numărul corect alege o categorie (Flori,Fete sau Băieţi,Filme,Artişti sau Cântăreţi). Cei doi jucători se îndepărtează din nou şi îşi aleg fiecare un nume din categoria propusă. De exemplu,în varianta „Flori“,unul îşi zice lalea,celălalt zambilă. Când se întorc la grup,îl roagă pe copilul care a ales categoria să aleagă între cele două denumiri de flori. Puştiul va pleca apoi cu persoana reprezentând floarea numită,ca să aleagă din nou o cifră de la 0 la 10. Astfel,jocul reîncepe.

Sfatul specialistului

Anca Torcescu,profesor în învăţământul primar,Bârlad

„De ce este important ca cei mici să se joace în aer liber? O viaţă socială bogată contribuie la creşterea stimei de sine,esenţială pentru dezvoltarea emoţională a copilului. Joaca afară încurajează copilul să îşi folosească imaginaţia şi creativitatea,să-şi asume riscuri şi responsabilităţi,să găsească singur soluţii şi strategii şi să descopere plăcerea de a face anumite lucruri. Memoria nu are decât de beneficiat!“