În aceste condiţii,nu e deloc de mirare că românii sunt din ce în ce mai motivaţi (sau disperaţi) să scape de kilogramele în plus. În opinia psihoterapeutului Angela Nuţu,greutatea şi obezitatea în exces au legătură,într-adevăr,cu mâncatul exagerat,dar această tulburare de comportament este generată de factori puternici de stres,atât cei exteriori,cât şi cei interiori.
 

Eliberare de stres prin... mâncare

 
„Stresul reprezintă o presiune cu care ne încărcăm şi pe care încercăm permanent să o descărcăm pentru a atinge o stare de bine. Pentru a se elibera de această presiune,unii oameni îşi rod unghiile,alţii fumează,alţii aleg alcoolul etc. Cei care se îngraşă excesiv aleg mâncatul ca modalitate principală de eliberare de stres”,explică Angela Nuţu,vicepreşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză.
 
Specialistul este de părere că toate aceste „obiceiuri” au legătură cu fixaţia orală. Această stare se fixează în personalitate încă din copilărie,când părinţii obişnuiesc şă calmeze plânsetul sau agitaţia copilului oferindu-i o suzetă. Creierul înregistrează această asociere a stării de bine cu o fixaţie orală,şi cum primii cinci ani de viaţă sunt definitorii pentru straucturarea personalităţii,culegem roadele acestui mod de calmare şi la maturitate. Aşa ajung unii oameni să mănânce mai mult decât au nevoie,când nu au nevoie,când le cere mintea şi nu corpul să se hrănească,crede psihologul. „Căutarea minţii de a se elibera de stres se opreşte la mâncatul excesiv,care conduce la supraponderalitate şi ulterior la obezitate. Există două posibilităţi de a mânca:una este pentru a te hrăni,a doua este pentru a te elibera de o poftă,o dorinţă nebună de a mânca ceva. Când mănânci pentru a te hrăni,nu ai cum să ajungi supraponderal sau să ai prea multe kilograme în plus. Când mănânci ca să stăpâneşti o poftă,atunci începi să te îngraşi. Oamenii care au depăşit un nivel de greutate normal au depăşit acel nivel care te hrăneşte,hrănindu-şi constant poftele,emoţiile,nu corpul”,afirmă Angela Nuţu.