Mănăstirile din Bucovina sunt atât de speciale încât nu poţi să le vezi doar  în fugă. Dacă nu te laşi în voia spiritului lor atotdăinuitor,uitând de cele lumeşti şi pierzându-te în istoria lăcaşurilor şi în ortodoxia neamului,ai bătut calea degeaba… În această zonă pitorească a ţării,există un număr realmente impresionant de biserici şi mănăstiri cu fresce interioare şi exterioare ce s-au păstrat încă din vremuri medievale. Tocmai datorită valorii lor inestimabile,în anul 1993,au fost incluse pe lista patrimoniului cultural al UNESCO,bucurându-se de recunoaştere mondială şi protejare ca patrimoniu cultural. În număr de opt,bisericile pictate din nordul Moldovei aparţin unor mănăstiri ortodoxe construite la sfârşitul secolului XV şi începutul celui de-al XVI-lea.

Pictori necunoscuţi şi icoane în culori unice

Construite la cererea unor familii nobile,pentru a le fi lăcaş de veşnicie,bisericile au fost pictate în majoritatea cazurilor de pictori rămaşi necunoscuţi,în culori numai de ei ştiute,care au ajuns a fi numite după locul unde se află respectiva ctitorie – Albastrul de Voroneţ,Roşul de Humor sau Verdele de Arbore. Mai întâi,scenele descriind poveştile biblice au fost pictate pe pereţii interiori,apoi pe cei exteriori. Religioase şi pilduitoare,aceste scene sunt dovada statorniciei credinţei românilor.

Prin ce impresionează Mănăstirea Humor

Biserica Adormirea Maicii Domnului,de la Mănăstirea Humorului,se află în mijlocul  naturii şi este înconjurată de privelişti de o unică frumuseţe,aproape sălbatică. Clădirea bisericii a început în timpul domniei lui Alexandru cel Bun. În primii ani ai secolului al XVI-lea,în 1527,mănăstirea a fost jefuită şi distrusă de tătari. Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului  de la Humor a fost ridicată în 1530 şi pictată în 1535 de echipa meşterului Toma de la Humor. Monumentul este evidenţiat de pridvorul cu două arcade frânte,dar şi de pictura murală a Fecioarei cu pruncul,din luneta uşii de la intrare,cât şi portretele votive din naos. Turnul cu clopotniţa a fost înălţat de Domnitorul Vasile Lupu,în 1641. Dintre manuscrisele păstrate aici,cel mai de preţ este Tetraevangheliarul din 1473,carte dăruită de însuşi Ştefan cel Mare.

Pictura superbă de la Mănăstirea Voroneţ

Lăcaşul de cult a fost construit pe locul unde se afla o biserică de lemn,iar prin actul de la 17 august 1488,Ştefan cel Mare a dăruit mănăstirii moşia Ştilbicani. Odată cu încheierea construcţiei,biserica a preluat vechiul hram al Sfântului şi Slăvitului Marelui Purtător de Biruinţă Gheorghe. Chiar din vremea lui Ştefan,mănăstirea s-a definit ca un puternic centru de credinţă şi cultură al Moldovei. Clădirea bisericii se bucură de o mare faimă datorită picturii sale:dominantă de albastru (renumitul Albastru de Voroneţ) – realizată cu un pigment necunoscut azi – extrem de rezistent în timp şi imaginea evaluării finale a umanităţii în faţa lui Dumnezeu. Scena biblică a Judecăţii de Apoi este amplasată la exterior,pe întregul perete vestic. Vizitând Voroneţul şi oprindu-te în faţa acestei scene,vei constata cât de puternic este impactul ei asupra minţii şi sufetului tău,iar pilda pe care o vei vedea atât de bine zugrăvită s-ar putea să te facă să-ţi regândeşti propria scară de valori. Bine ar fi să poţi zăbovi câteva zile la Voroneţ şi să iei parte la slujbele de dimineaţă,de după-amiază şi de la miezul nopţii,care îţi vor linişti cu siguranţă sufletul obosit de truda zilnică.

Mănăstirile Moldoviţa şi Suceviţa,perle arhitecturale

Lăcaşul cu hramul Buna Vestire de la Moldoviţa a fost ctitorit de domnitorul Petru Rareş,în 1532. Voievodul,dorind să continue existenţa Mănăstirii Moldoviţa,a aşezat-o puţin mai la şes de vechea biserică a lui Alexandru cel Bun. Pictura se consideră a fi realizată de acelaşi meşter Toma de la Humor,cel care a pictat şi Mănăstirea Humor,şi fost făcută în 1537. Cele mai bine păstrate picturi murale sunt cele de pe faţada sudică. Mănăstirea Suceviţa este atestată documentar în 1582,în vremea domnitorului Petru Şchiopul. Monumentul este o ctitorie comună a marilor boieri,cărturari şi chiar domnitori ai Moldovei şi Ţării Româneşti din sec. XVI-XVII,aparţinând familiilor Movileştilor. Stilul arhitectural este cel moldovenesc,iar pictura interioară şi exterioară are o valoare artistică inestimabilă,înfăţişând o vastă povestire biblică din Vechiul şi Noul Testament.