Povestea secretă a mătăsii



 

Fluidă, somptuoasă, regală, mătasea întruchipează eleganța și frumusețea. Țesătura aceasta, veche de aproape 5.000 de ani, nu cunoaște egal. Era atât de prețuită, încât a fost folosită mult timp drept monedă sau dată la schimb contra aur, fildeș și pietre prețioase. Secretul producerii ei era păzit cu ștrășnicie.


Nicio inovație modernă în domeniul textil nu poate egala mătasea. Rezistența firului ei e comparabilă cu cea a unei sârme de oțel având aceeași secțiune. Unic este și confortul termic pe care-l oferă: ține cald iarna și e răcoroasă, vara. Are proprietăți hipoalergenice. Istoria descoperirii și răspândirii ei abundă în mituri, legende și povești cu iz de o mie și una de nopți.

Coconul din ceașca de ceai

Conform legendei, mătasea a fost descoperită în China, acum 4.000 de ani. Se spune că împărăteasa Leizu, care se juca cu un cocon de mătase, l-a lăsat să cadă, din greșeală, în ceașca cu ceai. A scos coconul din lichid și a început să deșire firul delicat. Fascinată de finețea și de rezistența acestuia, nobila doamnă a pus să se planteze în grădina ei nenumărați duzi albi, cu frunzele cărora se hrăneau viermii de mătase – azi cunoscuți sub numele de Bombyx mori. Din firele subțiri, a pus să se țeasă un material nemaivăzut, strălucitor, ușor ca fulgul și dulce la pipăit, destinat doar capetelor încoronate. Tot legenda spune că gogoșile de mătase, păstrate ca un tezaur național, ar fi părăsit pentru prima oară China și ar fi ajuns în India ascunse în coafura unei prințese. Aceasta a recurs la acest gest extrem pentru că nu voia să se căsătorească departe de casă fără să fie îmbrăcată în stofa multîndrăgită.

Un secret bine păzit

Descoperirile arheologice arată că cele mai vechi fragmente de mătase chinezească datează din anul 2.570 înainte de Hristos. În timpul dinastiei Han, mătasea era folosită pe post de monedă, pentru a plăti funcționarii publici și pentru a-i recompensa pe cetățenii merituoși. Chinezii au exportat timp de milenii stofă din mătase, nu doar în Asia, ci și pe rute alambicate și pline de pericole, spre continentul european. Sericicultura – creșterea viermilor Bombyx, în vederea obținerii gogoșilor de mătase – a rămas însă un secret păstrat cu strășnicie, sub amenințarea pedepsei capitale. Astfel că romanii au crezut, mult timp, că firul foarte apreciat de ei și adus de peste mări și țări era cules... din copaci!

Caravane spre Occident

Celebrul Drum al Mătăsii – ruta comercială spre Occident – a fost deschis de chinezi începând cu secolul al II-lea. Pornea din Pekin, trecea pe lângă deșertul Taklamakan, unul din cele mai aride din lume, traversa Pamirul. O ramură secundară ocolea mai spre sud, trecea prin Birmania și India, înainte de a se uni cu drumul principal. Caravane alcătuite din câte 100-500 de oameni, care mânau cămile și iaci cu samare, străbateau zone pline de pericole, pentru a atinge coasta Mediteranei după un an încheiat de călătorie. În ciuda interdicțiilor, gogoșile de mătase au fost scoase totuși clandestin din China. Se spune că Împăratul Iustinian a trimis doi călugări în Asia, în anul 552, și că aceștia au ascuns în toiagele lor din bambus coconii prețioși.

Mărirea și decăderea mătăsii europene

Atelierele imperiale bizantine nu au reușit însă să obțină finețea stofelor asiatice – de aceea, chinezii și-au păstrat mult timp monopolul asupra exportului de țesături fine, de calitate. Treptat, sericultura s-a dezvoltat în centre specializate din Italia și Franța, în orașe-cetate precum Veneția sau Florența, și mai târziu în capitala europeană a mătăsii, Lyon. Producția a atins apogeul în jurul anului 1850, dar apoi a cunoscut un declin considerabil, din cauza apariției unei maladii a viermilor Bombyx. În ciuda eliminării bolii, mătasea europeană n-a mai atins niciodată măreția de altădată. Inaugurarea Canalului de Suez, care a deschis porțile concurenței străine, invenția textilelor artificiale a descurajat sericicultorii europeni. Astăzi, India, China, Japonia, Brazilia, Thailanda sunt țările cele mai mari producătoare de mătase.

Știai că...

... în vechea Chină, mătasea nu era doar folosită pentru veșminte? Firul rezistent se folosea pentru diverse instrumente muzicale, pentru fabricarea arcurilor cu săgeți sau a hârtiei de lux.

... romanii erau fascinați de stofa de mătase? Aceasta, extrem de scumpă, era adusă cu mari eforturi din Extremul Orient. Senatul roman a încercat chiar să interzică portul mătăsii, din motive economice și morale, veșmintele din acest material fiind percepute ca semn al decadenței și al imoralității.

Sursa foto: texeresilk.com

S-ar putea să-ți placă și:

Din aceeași categorie:



Spune-ți părerea:

Cele mai citite

Ultima ediție
Click! pentru femei

7 pași pentru o piele mai tânără-nr.33(459)

apare săptămânal

Aboneaza-te la revista

3 luni - 18 lei

6 luni - 35 lei       

12 luni - 69 lei