Românca de dincolo de Atlantic



 

Cohorte de români pleacă în țări unde pot câștiga mai mult, în căutarea unei vieți mai bune. Există însă și persoane care vor să se stabilească în România. Larissa Back este unul dintre cei mai recenți cetățeni români. Ea nu a venit aici atât în căutarea unei vieți mai bune, ci și pentru a-și regăsi rădăcinile. Pentru că oricât de incredibil ar părea, familia ei provine din România.


După două generații, înapoi în România

Bunica ei, Agnesia Krenzel Ludwig a părăsit Crasna natală la numai 4 ani, îndreptându-se, împreună cu părinții ei, spre Hamburg. Pe jos! Le-a luat mai multe săptămâni ca să străbată cei  2.000 km dintre Crasna, aproape de Odessa și marele port din nordul Germaniei, de unde s-au îmbarcat către São Paulo. Se întâmpla în perioada interbelică, în anii ’20- ’30.
Ceilalți consăteni, nemți stabiliți în Basarabia, ca și familia Krenzel, au venit ulterior, alții s-au dus în Canada. Cei care au rămas pe loc, în Basarabia,  au murit cu toții.  



Sosiți în Brazilia, s-au instalat în statul Rio Grande do Sul, apoi în Santa Catarina, la granița cu Argentina și cu Paraguay.  Nemții basarabeni (veniți din Germania, din apropiere de frontiera cu Franța, la prima invazie a lui Napoleon), destoinici din fire, s-au implicat în defrișarea unei porțiuni din pădurea tropicală pentru a croi o șosea, au ridicat din temelii Itapiranga, o localitate abia înființată S-au putut mândri că au transformat o regiune neprimitoare într-una civilizată, și-au crescut copiii, dar trăind cu dorul de România în suflet.
În 1989, aflând de schimbările din patria îndepărtată, au constituit o asociație (Associação dos Romenos do Extremo oeste de Santa Catarina http://www.romenos.com.br/novo/), asociație care s-a adresat în 2013 ambasadei României din Brazilia. Diana Radu, ambasadorul de atunci, a fost uimită să afle că în extremitatea sudică a Braziliei, în partea opusă a Globului față de România, trăiește o comunitate de români! A sprijinit, cu toate mijloacele care-i stăteau la dispoziție, spiritul de neam al acestor foști români. A deschis consulatul onorific al României în Santa Catarina, a organizat inclusiv cursuri de limba română, ținute prin skype de un profesor român, care trăia la mii de kilometri depărtare, în extremitatea nordică a Braziliei. Larissa Back nu a vrut doar să urmeze acest curs, ci a vrut să afle dacă ar putea studia în România. Ambasadorul i-a dat informațiile necesare și așa, în 2016, Larissa s-a încumetat să vină la București, pentru un master în relații diplomatice.

În patria străbunicilor, a aflat iubirea

După terminarea studiilor, a găsit un loc de muncă în București și a rămas aici. Lucrează la o companie internațională, listată la bursa din New York. La București, l-a întâlnit pe João,  un tânăr portughez. Tinerii s-au îndrăgostit, sunt împreună de doi ani și sunt fericiți. Nu au alte dispute decât lingvistice – portugheza vorbită în Brazilia sună puțin altfel decât cea din Portugalia și are unii termeni diferiți. Dacă și în română există cuvinte asemănătoare, atunci confuzia e deplină! De exemplu, autobuz în portugheză este autocarro, iar în varianta braziliană, ônibus.


Nostalgia după estul Europei

 Larissa nu este singura din familia ei atrasă de această zonă a Europei, din care provin bunicii. Frații ei și-au găsit contracte prin Cipru, Turcia și Liban, dar niciunul chiar în România. Odată instalată la București, Larissa a fost vizitată de părinții ei, cărora le-a plăcut mult aici. Tatăl ei muncește încă, așa că deocamdată părinții nu și-au făcut planuri pe termen lung, dar nu exclud posibilitatea de a se stabili și ei în România, având și posibilitatea de a opta pentru Germania.

Cum i se pare în România

Îi place clima, inclusiv iernile de la noi. Și în timpul iernii, în sudul Braziliei, înghețul este un fenomen obișnuit, dar acolo detesta gheața, fiindcă ucidea plantele pe care se așternea. Aici a avut surpriza să constate că ghioceii acoperiți de zăpadă rezistă și au o viață și după topirea zăpezii.  Preferă frigul nostru, fiindcă este uscat, nu umed ca în Brazilia, de-ți vine până la oase, cum se exprimă ea.  Îi mai place și puterea de cumpărare a banilor -  cu aceeași sumă aici poate face mai multe decât în anumite zone din Brazilia. În ceea ce privește oamenii, le apreciază căldura și  calitățile umane, constatând, cu regret,  lipsa de amabilitate a unor vânzătoare. „Îmi place să locuiesc în București, dar îmi place foarte mult să merg în regiunea Transilvaniei. Frumoase și plăcute de vizitat sunt, de exemplu, orașele Sibiu şi Brașov“, mărturisește ea.  Cum să nu prețuiască lucrurile obținute atât de greu? Fiindcă nu a fost tocmai ușor să parcurgă toată procedura birocratică presupusă de obținerea cetățeniei, după cum nu i-a fost ușor să se adapteze la alte condiții și alte mentalități, să învețe limba română, să se poată integra într-o țară unde nu avea colegi de școală sau prieteni din copilărie. Acum, când se consideră integrată, vrea să afle cât mai multe informații despre regiunea și istoria strămoșilor ei.



„Jur să fiu devotat patriei şi poporului român, să apăr drepturile şi interesele naţionale, să respect Constituţia şi legile României.“ Așa a jurat Larissa la ceremonia de obținere a cetățeniei române, cu mâna pe biblie. A avut de ales între constituție, biblie și coran, dar ea a ales biblia. A cântat din tot sufletul și imnul, apoi s-a pozat cu certificatul primit.

Dacă și tu ai trăit experiențe intense – cu bune, cu rele, ca în viață - și ai vrea să ne împărtășești povestea ta, scrie-ne pe adresa redacției: Click! Pentru femei, Șoseaua Fabrica de Glucoză nr. 21, București. Dacă preferi anonimatul, putem publica povestea ta, cu un nume schimbat.


S-ar putea să-ți placă și:

Loading...

Din aceeași categorie:



Spune-ți părerea:

Cele mai citite

" "