Credincioşii ortodocşi, greco-catolici şi romano-catolici sărbătoresc pe 14 septembrie Înălţarea Sfintei Cruci. Pelerini din toată ţara se îndreaptă către Mănăstirea Dervent, convinşi că acolo pot fi martori la dovezile
forţei tămăduitoare a semnului crucii.

Praznicul Înălţării Crucii are o semnificaţie aparte,pe care o simt cu intensitate în special aceia care păşesc în interiorul Mănăstirii Dervent din judeţul Constanţa,schit în care s-au petrecut multe miracole. Între zidurile ei sunt păstrate cu mare grijă două cruci ale ucenicilor Sfântului Andrei – una care se găsește în paraclisul mănăstirii,alta în spatele bisericii. Despre ele se spune că au apărut ca prin minune acolo unde au avut loc martiriile sfinţilor şi că,la atingerea lor,cei care sunt posedaţi de duhuri necurate se vindecă. În prezent,crucea din spatele bisericii este vestită pentru faptul că redă sănătatea animalelor,iar cea din paraclis,numită şi crucea de leac,îi ajută pe creştinii care suferă de boli oculare sau auditive.

Şi-au găsit leac la Dervent

Odată ajunşi la Mănăstirea Dervent,pelerinii bolnavi primesc binecuvântare,sunt miruiţi şi li se citesc rugăciuni de dezlegare. Mulţi dintre ei petrec o noapte în apropierea crucii de leac şi găsesc răspuns la rugăciunile lor. Acest obicei a apărut în urma lecuirii miraculoase a unui cioban surdomut din Dobrogea,în perioada de după Războiul de Independenţă. Pe când era cu oile, l-a cuprins o moleşeală şi s-a întins să se odihnească lângă una dintre cruci. L-au trezit tunetele unei furtuni care se apropia. Nu i-a venit să creadă că le poate auzi. Deodată, el se vindecase.

Defăimătorii acestui semn religios sunt pedepsiţi

Cu cât a crescut faima celor două cruci de la Dervent, cu atât şi-au atras ura celor de o altă credinţă decât cea ortodoxă. Fiul unui turc a vrut odată să le distrugă. Se vede şi azi urma acelui act de vandalism prin care crucea din spatele bisericii a rămas fără un braţ. Acest gest l-a făcut pe bărbat să-şi piardă viaţa, semn că nu scapă fără „răsplată“ cei care batjocoresc Sfânta Cruce.

O întâmplare asemănătoare este cea a unui român care nu credea în puterea crucilor de la Dervent şi care a trecut cu plugul peste una dintre ele. Imediat după aceea, plugul i s-a sfărâmat, iar vitele care-l trăgeau i-au murit,ceea ce i-a făcut pe mulţi să creadă şi mai mult că aceste cruci sunt făcătoare de minuni.

Crucea, mai mult decât un simbol

Una dintre cele mai importante semne creştine, Sfânta Cruce semnifică răscumpărarea omului de către Mântuitor prin jertfa Sa. Cinstirea Ei a început din secolul al IV-lea, când s-au petrecut două mari minuni: ivirea Ei pe cer,în luptele Împăratului Constantin cel Mare pentru conducerea Imperiului Roman, şi găsirea Crucii lui Iisus de către Sfânta Împărăteasă Elena, mama lui Constantin cel Mare. Apariţia Sfintei Cruci,care i-a adus victoria împăratului, a condus la oprirea prigoanei creştine. Sfântul Constantin cel Mare a făcut din creştinism o religie oficială, prin publicarea Edictului de la Milan, în anul 313,apoi a pus Sfânta Cruce pe actele oficiale,pe monede şi a interzis răstignirea pe cruce a celor condamnaţi la moarte.

Cum a fost aleasă ziua praznicului

Sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci este un moment de rememorare a momentului aflării Crucii Mântuitorului,trei secole după jertfa şi Învierea lui Iisus. Împărăteasa Elena,mama Împăratului Constantin cel Mare,a ajuns la Ierusalim în căutarea Ei. Când a găsit-o,pentru a se asigura că este cea veritabilă,a atins de ea o femeie muribundă,care s-a însănătoşit pe loc. Ea a lăsat o parte din cruce în Bazilica Sfintei Cruci din Ierusalim,de unde a fost furată de perşi. Pe 14 septembrie, anul 630, partea din cruce a fost înapoiată şi apoi înălţată în faţa poporului, ca semn al victoriei creştinismului.

S-ar putea să-ți placă și:

Din aceeași categorie:



Spune-ți părerea:

Cele mai citite



Ultima ediție
Click! pentru femei

Cum recunoști un mincinos-nr.42(468)

apare săptămânal

Aboneaza-te la revista

3 luni - 23 lei

6 luni - 46 lei 

12 luni - 91 lei