Legendele Cetății Rupea



 

Nu știu alții cum sunt, dar mie mi-ar fi plăcut să locuiesc – dacă aș fi trăit în Evul Mediu - într-o cetate prevăzută cu un Turn al Slăninei....Și da, o asemenea cetate există, nu departe de Sighișoara, și se numește cetatea Rupea.

În plin platou, se înalță o culme de deal - loc ideal pentru ridicarea unei așezări omenești, de preferință una fortificată, mai ales că în preajmă se intersectau drumurile care legau Transilvania de Moldova și de Țara Românească. Oameni practici, sașii și-au dat seama de oportunitate și au construit o cetate. Din secolul al X-lea, când se pare că a fost clădită cetatea de sus, ea s-a tot extins cu cetatea de mijloc și cea de jos. Deși a fost construită în etape și este împărțită în cele 3 nivele, planul este unul unitar, de spirală ascendentă, asemănător unei cochilii de melc .

Fortificații în calea invaziilor mongole

Mai mult ca sigur, cetatea s-a extins după 1241, anul marii invazii mongole. Atunci tătarii au ajuns până în Ungaria și Dalmația, distrugând toate localitățile din cale. La noi, cele mai afectate au fost așezările sașilor. După ce le-au refăcut, oamenii s-au gândit să le protejeze, fortificându-le. Din a doua jumătate a sec. XIII-lea au apărut zidurile de cetate (Sibiu, Sighișoara), și bisericile fortificate, unice în lume. Primul document care se referă la cetatea Rupea datează din 1324 și îi amintește pe sașii răsculați împotriva regelui Carol Robert al Ungariei, care s-au refugiat aici.


Înainte de cetatea țărănească a sașilor, se pare că a existat una a dacilor, Rumidava. Cucerită de romani, a fost rebotezată Castrul Rupes, adică „stâncă“ sau „piatră“, denumirea venind probabil de la faptul că dealul pe care e construită este un masiv de bazalt. De la numele roman vine și și denumirea germană, Reps.

La școală și la biserică pe timp de asediu

Rupea este una dintre puținele cetăți țărănești care permitea comunității de agricultori să își continue traiul și pe timp de asediu,  la adăpostul zidurilor groase. De aceea, în interior exista, pe lângă sursa de apă obligatorie, o încăpere pe post de școală,  un atelier de fierărie, altul de tâmplărie, iar fiecare gospodărie avea propria cameră. Mai era și un pod sau un turn dedicat uscării și păstrării slăninei și cârnaților.

Refugiu pentru oamenii din zonă

La Rupea, care era ditamai cetatea de sine stătoare, se găseau și sediile celor 12 bresle, adică ale asociațiilor de meșteșugari. În perioada de maximă înflorire, aici se puteau refugia locuitorii din împrejurimi. Erau protejați de zidurile care formau 4 incinte, întărite pe alocuri cu turnuri și prevăzute cu mai multe porți interioare. În centrul cetății, în inelul cel mai mic și cel mai vechi, se afla fântâna adâncă de 59 m, capela, camera judelui și cea a preotului. În cetatea de mijloc, poate fi admirat și azi un turn unic în Europa.

Poveștile locului

Ca orice așezare foarte veche, și cetatea Rupea are o legendă – de fapt mai multe. Cea mai veche se referă la daci și spune că aici s-ar fi sinucis Decebal, după ce a fost definitiv înfrânt de către romani. Există și o altă legendă, referitoare la sași. Rupea era o cetate care, se spune, aparținea tuturor locuitorilor, fiindcă fiecare cuplu trebuia să contribuie, la căsătorie, cu o cărămidă, pentru înălțarea zidurilor de fortificație.  În timpul unei epidemii de ciumă din secolul al XVIII-lea, aici s-au refugiat locuitorii satelor dimprejur, pentru a scăpa de contaminare. Cetatea a fost definitiv părăsită în 1790, când o furtună deosebit de puternică i-a distrus acoperișul. Timp de peste 2 secole, zidurile s-au măcinat continuu, fără să se năruie cu totul. Abia recent, în 2013, cetatea a renăscut, după o spectaculoasă restaurare cu fonduri europene.

Știai că...

....în fiecare vară, în zona dintre Brașov și Sighișoara, care cuprinde și Rupea, are loc întâlnirea anuală a sașilor? Prima ediție a Săptămânii  Haferland a avut loc în 2012, la inițiativa Fundației Michael Schmidt, și a lui Peter Maffay, fondatorul Fundației Tabaluga. În fiecare an au loc concerte, târguri de produse locale și un bal, la care participă atât locuitorii satelor din zonă, cât și vechile familii de sași stabilite în Germania.


S-ar putea să-ți placă și:

Loading...

Din aceeași categorie:



Spune-ți părerea:

Cele mai citite

" "