Durerile în zona inimii şi sufocare

 Insuficienţa coronariană  apare când arterele inimii îşi micşorează progresiv calibrul, din cauza acumulării de grăsimi pe pereţii acestor vase de sânge. Când inima nu primeşte suficient oxigen, apar anginele, adică durerile în regiunea inimii şi senzaţia de sufocare. Există şi forme de ischemie nedureroasă, mai periculoase ca cele dureroase, pentru că nu pot fi detectate la timp.

Oboseală, ameţeli, arsuri în piept

Semnele care indică boala sunt oboseala, durerea, ameţelile, senzaţie de apăsare sau de arsură la nivelul pieptului, cu dureri care iradiază spre braţe, gât, spate, maxilare. Femeile prezintă uneori simptome atipice – respiraţie îngreunată, durere de spate sau abdominală, greaţă. Dacă nu se iau măsuri, insuficienţa coronariană poate duce la deces.

Boala duce la infarct miocardic

De-a lungul anilor, plăcile de aterom se depun pe pereţii arterelor, îngustându-le  – proces numit ateroscleroză. Placa de aterom este o substanţă alcătuită din colesterol, calciu, deşeuri de celule. Ateroscleroza este un proces lent, progresiv, şi afectează toate arterele mari şi medii. Uneori, placa de aterom poate să se detaşeze. În zona afectată pătrunde sângele şi se formează cheaguri, care la rândul lor pot bloca arterele şi declanşa infarctul miocardic sau un atac vascular cerebral.

Cum previi insuficienţa coronariană

Prevenţia se bazează pe reducerea factorilor de risc: tabagism, alcoolism, exces de colesterol în alimentaţie, hipertensiune.

Cum se pune diagnosticul

După examenul medical şi strângerea de informaţii despre antecedentele medicale, doctorul îi face suferindului radiografii toracice şi îi cere să fac ă următoarele analize: angiografie, ecografie cardiacă, electrocardiogramă.

Ce tratamente există

Odată instalată, boala nu se mai vindecă, dar anumite măsuri recomandate de specialist – tratament medicamentos, intervenţii chirurgicale, schimbarea stilului de viaţă – îi pot încetini evoluţia.

Schimbarea stilului de viaţă ajută

Renunţă la fumat, slăbeşte. Respectă orarul meselor, dă prioritate legumelor şi fructelor, înlocuieşte carnea grasă cu cea de peşte. Nu mânca excesiv de sărat (sarea reţine apa în ţesuturi şi agravează simptomele bolii), evită prăjelile şi bea suficiente lichide. Ai voie un pahar de vin pe zi – dar nu mai mult! Zilnic, fă mişcare, dar fără exagerări. Începe cu o încălzire uşoară şi termină scăzând treptat intensitatea efortului.  Evită să ieşi când e foarte frig sau foarte cald.