Stare de leşin: cauze, remedii şi cum să te fereşti de ameţeală

stare de leşin jpeg

Ţi s-a întâmplat adesea să simţi că eşti ameţită şi slăbită, gata să îţi pierzi cunoştinţa? Motivele pentru această stare de leşin pot fi diverse, de la deshidratare la scăderea glicemiei sau la probleme cu inima. Iar vremea caniculară nu face decât să înrăutăţească lucrurile.

Leşinul, numit de medici sincopă, se produce printr-o pierdere bruscă a cunoştinţei şi a tonusului muscular, din cauza reducerii nivelului de sânge oxigenat care ajunge la creier. Anemia, lipotimia, spasmofilia, stresul şi emoţiile majore, atacurile de panică, bolile cardiace, problemele de ordin neurologic, lipsa de hidratare mai ales în perioada verii reprezintă cele mai întâlnite cauze din care se poate leşina. În anotimpul cald, sunt frecvente lipotimia şi spasmofilia.

Atenţie! Pentru a evita o stare de leşin, se recomandă ca bolnavii de inimă să nu iasă afară pe timp de caniculă, între orele 12.00-17.00. De asemenea, trebuie să se hidrateze suficient şi să evite aglomeraţia.

Dacă suferi de boli cardiovasculare, hipertensiune sau iei anumite medicamente şi ţi se întâmplă des să ai stări de leşin, mergi de urgenţă la medic.

Tulburări care declanşează o stare de leşin

Lipotimia este o formă de leşin de scurtă durată (câteva secunde sau minute), fără oprirea respiraţiei şi a activităţii inimii. De regulă, este provocată de înfometare (sau de diete necorespunzătoare), efort prelungit în aer liber, la temperaturi ridicate, purtarea hainelor foarte strâmte la nivelul părţii superioare a corpului, lipsa de odihnă, statul pentru mult timp în picioare în spaţii închise, cu praf, stresul prelungit, şocurile emoţionale puternice. Semnele care te anunţă că poţi suferi o criză sunt acestea: palpitaţii, cefalee, vedere în ceaţă, transpitaţii puternice, greaţă, senzaţia de lipsă de aer şi slăbiciune la nivelul picioarelor. La capitolul spasmofilie, cauzată de deficitul de minerale în organism, femeile tinere sunt cele mai afectate: ele pierd mai rapid calciul şi magneziul din corp, ceea ce duce la crize manifestate prin tremur, tetanie (contracţia muşchilor şi înţepenirea membrelor), convulsii - şi, în stadii grave, leşin.

Cum ceri şi cum oferi ajutor dacă ai o stare de leşin

Dacă observi că ai simptome care pot să anunţe o criză, neapărat spune-i persoanei de lângă tine să te ajute. Dacă nu e nimeni în jur, aşază-te pe o bancă sau sprijină-te de un perete şi lasă-te uşor în jos. Te poţi afla şi în situaţia de a observa o persoană care şi-a pierdut cunoştinţa. Nu-i schimba poziţia corpului, fiindcă, în cădere, s-ar putea să-i fi fost afectată coloana vertebrală. Stropeşte-o cu puţină apă pe faţă. Roagă-i pe cei din jur să păstreze distanţa şi sună la 112.

Ce faci în zilele caniculare ca să eviţi o stare de leşin

Cei care au mai avut episoade hipoglicemice (scăderea nivelului de glucoză în sânge) ar trebui să aibă în permanenţă la ei pliculeţe cu zahăr sau bomboane (hipoglicemia e posibilă inclusiv la diabeticii insulino-dependenţi). De asemenea, vara corpul transpiră mai mult, pierzând o cantitate semnificativă de lichide şi minerale benefice. Aşadar, ia cu tine un recipient cu apă, oriunde mergi. Consumă fructe şi legume cu un conţinut ridicat de apă: pepene roşu, cireşe, piersici, mere, castraveţi, roşii. Poartă pălărie, ochelari de soare şi îmbrăcăminte din materiale naturale, deschise la culoare.

ŞTIRI SĂNĂTATE

Grecia legalizează marijuana în scop terapeutic

Premierul Greciei, Alexis Tsipras, a declarat recent că grecii vor putea folosi în scopuri medicinale drogul cunoscut sub numele de marijuana (cannabis). În anumite ţări, planta se recomandă în caz de dureri cronice, cancer, epilepsie. Primele ţări din Uniunea Europeană care au făcut acest pas înaintea grecilor sunt Republica Cehă, Finlanda, Olanda, Portugalia şi Spania.

Efectele secundare ale medicamentelor antiacide

În urma unui studiu realizat pe 350.000 de subiecţi, cercetătorii americani au descoperit că pastilele întrebuinţate pentru a scăpa de arsuri şi aciditatea gastrică ar avea o mare legătură cu riscul de deces prematur. Medicamentele de acest tip duc mai rapid la osteoporoză, demenţă şi afecţiuni renale.

Menstruaţia nu dăunează funcţiei cognitive

Oamenii de ştiinţă elveţieni au efectuat un studiu pentru a afla dacă menstruaţia afectează funcţia cognitivă cerebrală. Rezultatele arată că schimbările hormonale care se produc în organismul femeilor, în perioada menstruaţiei, nu afectează în niciun fel funcţia respectivă, care controlează procesele de învăţare, înţelegere, memorare, orientare.

Sursa foto: firstforwoman.com